Potenţele fiinţei umane

CUPRINSUL

Consideraţii critice
Consideraţii programatice

Prima secţiune
Posibilitatea emergenţei fiinţei umane

Consideraţii programatice
1. Care poate fi domeniul de referinţă al analizei pentru a se obţine interpretarea satisfăcătoare a fiinţei umane?
2. Oamenii - consecinţe ale conexiunilor dintre procese de natură biotică şi socială
3. Reglarea biotică a omului
4. Posibilitatea constituirii capacităţilor de interpretare
5. Consecinţe ale asimetrici proprietăţilor bioprocesorilor şi homointerpretorilor
6. Interpretării transformă hominidul în om-situat-în-socio-organizări

Comentarii
1. Relevanţa explicaţiei schiţate pentru înţelegerea fiinţei umane
2. Cum valorificăm potentele fiinţei umane?

Secţiunea a doua
Posibilitatea constituirii fiinţei umane; finalităţi posibile în perioada adolescenţei

Remarci critice.

Consideraţii programatice

7. Componenta biotică a omului; o primă caracterizare
8. Au oamenii posibilitatea să influenţeze centrii care gestionează nivelurile de profunzime ale organizării biotice?
9. Modalităţi biotice de implicare în reglarea relaţiilor oamenilor
10. Implicarea interpretărilor în procesele maturizante
11. Reconstrucţii succesive ale posibilităţilor de operare; emergenţa competenţelor analitice
12. Posibilitatea ca procesele maturizante să evolueze în modalităţi care afectează potentele omului
13. Şinele primar; aspecte problematice
14. Procesele socializante primare

Comentarii

1. Relevanţa explicaţiei schiţate pentru înţelegerea fiinţei umane
2. Deschideri oferite de analiza infoenergetică a organizărilor biotice

Secţiunea a treia

Formarea capacităţilor de raportare empirică la mediu; cum evităm capcanele procesării empirice?

Remarci critice

Consideraţii programatice

15. Oprimă caracterizare a procesării empirice
16. Dimensiunea biotică a modalităţilor empirice de interpretare
17. Dimensiunea socială a procesării empirice
18. Cum se produce socializarea empirică?
19. Ce posibilităţi de acţiune deschide luarea în considerare a proceselor socializante?
20. Componenta cognitivă (analitică) a procesării empirice
21. Genuri de disfuncţii posibile în procesările empirice

Comentarii

1. Relevanţa explicaţiei schiţate pentru înţelegerea fiinţei umane
2. Cum pot fi depăşite limitele procesării empirice ?

Secţiunea a patra

Omul - procesualitate capabilă să-şi interogheze situaţia existenţială; consecinţe metodice

Remarci critice
Premise ontologice

22. Caracterul procesual al cunoaşterii; remarci introductive
23. Presiuni ale existenţei pentru constituirea şi evoluţia competenţelor cognitive
24. Presiuni ale procesării interpretative întru dezvoltarea competenţelor cognitive
25. Constituirea competenţelor analitice sociale
26. Interogarea existenţei sociale a oamenilor
27. Modificări în situaţia oamenilor în condiţiile dezvoltării capacităţilor analitice
28. Modificări în comportamentul oamenilor sub presiunea reconstrucţiei succesive a competenţelor interpretative
29. Discontinuităţi posibile în capacitatea oamenilor de a se raporta la megaorganizări
30. Procesarea interogativă principala sursă a devenirii mediului social al oamenilor

Comentarii

Relevanţa explicaţiei schiţate pentru înţelegerea fiinţei umane
2. Consecinţe ale dezvoltării procesărilor analitice
3. Cum beneficiem de informaţia teoretică disponibilă?

Secţiunea a cincea

Conexiuni între sinele omului şi capacitatea de interpretare a sinelui

Remarci critice

Consideraţii programatice

31. Constituirea sinelui specific fiinţei umane
32. Cum interpretăm conturarea conştiinţei despre sine?
33. In ce poate să constea devenirea conştiinţei despre sine a oamenilor în devenirea existenţei sociale?
34. Ce etape au fost parcurse?
35. Consecinţe ale faptului că evoluţiile reale au fost şi sunt influenţate de interpretări diferite ale fiinţei umane şi existenţei sociale
36. Evoluţiile reale au valorificat potenţialităţile oamenilor?
37. Ce opţiuni strategice pot fi eficace dacă acceptăm explicaţia schiţată?
38. Evoluţiile preconizate în orizontul analizelor procesuale pot fi favorabile oamenilor şi omenirii?

Comentarii

1. Ce poate să devină omul dacă reuşeşte să-şi înţeleagă potentele?
2. Utilitatea reconstrucţiei premiselor concepţiilor de educare