Dimensiunea epistemologică

Cuprins

Introducere

Secţiunea I
Presiuni pentru interogarea cunoaşteri

1. Presiuni ale existenţei pentru constituirea şi evoluţia competenţelor cognitive
2. Presiuni ale procesărilor interpretative pentru dezvoltarea competenţelor cognitive
3. Presiuni din interiorul proceselor cognitive pentru interogarea lor
4. Cunoaşterea ca “obiect în sine”; ce poate fi cunoaşterea?
5. Dificultăţi ale emergenţei studiilor epistemologice

Secţiunea a II-a
Evoluţii ale studiilor epistemologice în procesualitatea cognitivă

6. Epistemologiile - consecinţe şi expresii ale capacităţii self-constructive proprii procesării interogative
7. Stadii ale interogării 'cunoaşterii'
8. Particularizarea epistemologiilor în funcţie de interpretările date subiectului cunoscător; consecinţe pentru evoluţia cunoaşterii
9. Diferenţierea epistemologiilor în funcţie de “obiectele în sine” care fac posibile domeniile de referinţă ale activităţilor teoretice
10. Interpretări ale teoriilor ştiinţifice
11. Concepţii privind evaluarea activităţilor ştiinţifice şi a produselor lor
12. Modificarea succesivă a poziţiei epistemologiei în procesualitatea cognitivă

Secţiunea a III-a
Presiuni ale existenţei sociale (ca “obiect în sine”) pentru reconstrucţia capacităţilor cognitive ce o interoghează; consecinţe pentru cercetarea epistemologică

13. Poate fi pertinentă explicaţia cauzală a existenţei sociale?
14. Analize interacţioniste ale proceselor sociale; aspecte epistemologice
15. Epistemologia genetică
16. Explicaţia sistemică a organizărilor sociale; aspecte epistemologice
17. Critica sociologismului
18. Oportunitatea evaluării situaţiei epistemologiei
19. Dificultăţi de interogare a existenţei sociale cât timp epistemologia nu furnizează explicaţia pertinentă a procesualităţii cognitive
20. Indicii că existenţa socială este procesualitate; consecinţe pentru cercetarea epistemologică
21. Care poate fi modalitatea pertinentă de interogare a existenţei sociale, dacă ea este procesualitate?
22. Caracteristici ale concepţiei procesual-organice de interogare a existenţei sociale
23. Concepţia procesual-organică de evaluare a activităţilor ştiinţifice şi a produselor lor

Secţiunea a IV-a
Deschideri oferite de studiile epistemologice pentru proiectarea scientizată a modalităţilor de intervenţie în existenţa socială

24. Consecinţe ale devenirii cunoaşterii teoretice pentru procesualitatea cognitivă
25. Utilitatea soluţionării situaţiilor sociale problematice în modalităţi scientizate
26. Aspecte epistemologice problematice în efectuarea studiilor cu finalităţi practice în modalităţi scientizate
27. Dimensiuni posibile ale studiilor cu finalităţi practice
28. Pot fi performante studiile cu finalităţi practice concepute în modalităţi determinist-cauzale?
29. Posibilităţi de concepere a studiilor cu finalităţi practice în orizonturi teoretice interacţioniste
30. Posibilităţi de concepere a studiilor cu finalităţi practice în orizontul teoretic sistemic
31. Posibilităţi de concepere a studiilor cu finalităţi practice în orizontul teoretic procesual-organic
32. Repere pentru evaluarea activităţilor cognitive cu finalităţi practice

Remarci finale
1. Epistemologiile - surse de paradigme ştiinţifice
2. Epistemologia (gnoseologia) - componenta cu funcţii organizante a procesării sociale a informaţiilor
3. Constituie actualul studiu un cadru ce poate funcţiona ca paradigmă a epistemologiei?
4. Ce poate deveni cunoaşterea dacă epistemologia produce interpretarea satisfăcătoare?
5. Concluzii de natură metodică